pe verticala, oblic

stau sprijinit intr-un inceput de-amiaza,
si degetele-nfipte-n tastatura, indeasa adanc in litere.
de parca-s roade-nganduri capatul creionului
de mieji, de zeama, de guma frageda,
si frimituri pe limba-mi plimb
mintea mi-e-n staza.
si chimic simt, pe buze albastru,
doar samburi si franturi din capete de fraza.
e lipsa de secretii,
lipsa de vis,
acum m-afund
si dus ma simt, departe.
cu ochii plansi,
vad sumbru albastru
si cald-incetosat in galben.
beau apa de la robinet,
ma-ntorc incet…
si cad.