Fenomenul WU XING
Da, pentru mine WU XING food project-ul asta romano-chinez este un fenomen.
Recunosc, fiindca nu is nici foarte umblat, mie mi s-a “adeverit” pentru prima data in viata ca mancare chinezeasca, mancarea astora de la WU XING. Nu stiu nici daca e buna, nici daca e rea fata de alte chinezisme de ingurcitat dar is foarte sigur ca mie-mi place… si mai mult de atat, simt ca uneori sunt dependent de ea. Imi dau balele instant cand aud “mancare chinezeasca”, si pavlovian vorbind, in secunda doi, in capul meu se aprinde beculetu’ care zice: “WUUU XIIIIING – vita cu urechi de lemn, spaghete de orez calite si banane prajite, o cola, o tigara dupa (cel mai des UNA si inainte ;) yam-yam”. Ei bine da, am mai incercat si prin alte localuri ornate cu abajururi luminoase sub forma de pagoda, dar vita era prea moale (ce sa-i faci mie-mi place aia talpa de talpa zgarcioasa wuxingareasca), sosul era prea acru si prea apos (gelatina aia dulce-acrisoara, banuiesc original W.X., pe mine ma omoara), spaghetele calite is prea subtiri si neincurcate, iar bananele prea cum ar trebui sa fie (ce sa zic bananele parca, parca le-as mai comanda si din alta parte).
TRAIASCA WU XING SI FOCU’ DE LA DRAGONU’ ROSU.
shaishpe mai 2009 – epidemie de cultura
Ieri, ca azi e 17 mai 2009, Bucurestiul a fost sub asediul culturii, mai exact al “culturalizatilor” bucuresteni si bucurestenizati. Vorba teleenciclopizatilor de la Guerrilla: ” o specie rara”, mistica as putea spune, caci umbla in haite si se aduna in turme sau cirezi odata pe an, la marea intrunire nocturna cu scop unic (supradozajul anual de cultura) si interese diverse.
Poate prea mult spus epidemie, aceasta forma usoara de gripa culturala care “necesita musai” rapida tratarea cu infuzie profunda de cultura, a infestat aseara din nou centrul capitalei.
Noaptea Alba a Muzeelor, propun prescurtarea NAM (…ce face acasa), a adunat anul acesta poate cel mai mare numar de turme/cirezi inflamate din vitele nobile si cu cele mai diverse soiuri de tauri in cautarea dozei metafiziceextrasdecultura.
Pe strazile capiatelei s-au auzit motoare ambalate, tocuri grabite-n interes cultural si voci zumzaitore ce rosteau des cuvantul “muzeugen”, gen: “vin cu BMWu’ ne vedem la muzeugen, ia-o si pe Ioana, tu ai ceva gen?” si-n toata zumzaiala asta s-a consumat cultura pe paine.
MNACu’ survolat in noapte de pasari rapitoare a fost de departe cel mai devreme asediat de contemporani, dandu-si coate in/pe langa arta intens necontroversata pentru a ajunge-n varfu’ fortului, acolo pe terasa mult dorita.
Muzeu’ de istorie a adunat deasemenea pe scarile sale o sumedenie de turme la fel si MTRu’ o multime de cirezi.
Ca sa nu mai bat campii sau sa lungesc povestea caci o stim cu tontii; in numele celor care au suferit aseara de AACFA (am avut ce face acasa) sau acelora care au fost cuprinsi de sindromul MBRLB (mai bine raman la bere) si recunosc asta, multumesc tuturor celorlati art-iati si le doresc o zi neagra. BA NU! GRI!
Pe jos cultura!
The Prodigy, album nou, clip nou, cum banuiam mult mai comercial…
-hai sa o dam mai in dnb…ce zici?
-merge mate, mai agresiv asa cum eram noi candva, da nu cu asa multe coaie
-oricum asculta si cumpara tineretu’ si scapam si noi de recesiune plm
1 comentariu